Sănătate emoțională și nutriție. Cu Dan C. Vodnar (S. 3, Ep. 8)

Depresia este, la nivel mondial, principalul motiv pentru care se apelează la concediu medical, iar estimările arată că frecvența ei este în continuă creștere, ceea ce înseamnă că va rămâne în continuare o provocare majoră de sănătate. Deși înțelegerea depresiei a fost o prioritate atât pentru știință cât și pentru practică, realitatea este că nu s-au făcut descoperiri majore în adresarea depresiei de mai bine de 50 de ani. Câteva aspecte cunoscute până acum, din studii:

• Ipoteza conform căreia depresia este rezultatul unor anormalii, dezechilibre chimice din creier are mult mai puțină susținere decât s-a crezut până acum.
• Mono-terapiile, adică alegerea unei singure linii de tratament al depresiei severe, fie ea medicamentoasă, fie o forma de terapie acreditată au impact limitat.
• Modificările implicate în bolile inflamatorii intestinale sunt puternic asociate cu sănătatea emoțională și mintală, iar această relație este bidirecțională.
• Perturbarea sistemului imun moștenit și a celui adaptativ (care sunt în strânsă legătură cu microbiomul) subminează prognosticul favorabil al medicamentației antidepresive
• Deși sunt la început, cercetările despre rolul psihobioticelor în sănătatea emoțională și mintală au obținut rezultatele cele mai promițătoare despre rolul psihobioticelor în tratarea depresiei (față de alte tulburări, ca cele de anxietate sau cele bipolare, de ex.).

Invitatul acestui episod Mind Education Podcast este Dan C. Vodnar , prorector cercetare, USAMV Cluj-Napoca, profesor în cadrul Facultății de Știința și Tehnologia Alimentelor, expert în cadrul Comisiei Europene pentru probleme de bio-economie. Pentru rezultatele de cercetare a fost inclus în top 2% mondial al cercetătorilor științitifici din domeniul științei alimentelor; deține brevete de invenție, unele curs de brevetare; munca de cercetare și inovație este recunoscută internațional, a câștigat medalia de aur de la prestigiosul Salon de Inventică de la Geneva, iar una dintre temele constante de interes din ultimii 10 ani este rolul probioticelor asupra calității vieții.

min. 11:31 - Care este rostul psihobiotocelor în adresarea depresiei?

min. 14:50 - Există o anumită compoziție, specifică atunci când o persoană se confruntă cu provocări ale sănătății emoționale sau neurologice?

min. 20:26 - Care este contribuția geneticii versus cea a mediului în modelarea microbiomului?

min. 25:44 - Care este rolul stresului, sau al poluării în a modifica structura microbiomului?

min. 35:48 - În relația dintre microbiom și bolile neurologice, are un rol procesul de îmbătrânire?

min. 39:08 - Pot fi ajutate, îmbunătățite patologiile neurologice, epilepsia prin modelarea microbiomului?

Music: Sergiu Tuhuțiu. Blackmailed Soul

Articole (selecție):

• Beurel, E, Toups, M, Nemeroff CB. (2020). The Bidirectional Relationship of Depression and Inflammation: Double Trouble. Neuron.22;107(2):234-256. doi: 10.1016/j.neuron.2020.06.002.
• Călinoiu, L.-F.; Ştefănescu, B.E.; Pop, I.D.; Muntean, L.; Vodnar, D.C. (2019). Chitosan Coating Applications in Probiotic Microencapsulation. Coatings;9, 194. https://doi.org/10.3390/coatings9030194
• Moncrieff, J., Cooper, R.E., Stockmann, T. et al. (2022). The serotonin theory of depression: a systematic umbrella review of the evidence. Molecular Psychiatry (2022). https://doi.org/10.1038/s41380-022-01661-0